Droguri - de la A la Z

MARIJUANA

 

 

Desi este cunoscuta de aproape 5000 de ani, marijuana este unul dintre cel mai putin intelese droguri naturale. Afecteaza starea de spirit si gandirea la fel ca si alcoolul, si poate cauza halucinatii. Cercetatorii sunt preocupati de efectele daunatoare pe care marijuana le are asupra plamanilor. Fumatul frecvent de marijuana este asociat cu un risc crescut de bronsita, emfizem si cancer pulmonar.Printre efecte se numara: slaba motivatie mintala, capacitatea scazuta de a conduce masina si alte performante mecanice reduse, scaderea imunitatii corporale si chiar afectiuni ale organelor sexuale. "Produsele secundare" ale marijuanei sunt inmagazinate in ficat, plamani, creier, splina, tesuturi si organe sexuale. O recenta descoperire medicala: marijuana afecteaza organele - 1 doza = 1 pachet de tigari.  

Ce este Marijuana?
Este cel mai frecvent drog ilicit utilizat în lume si mult mai periculos decît crede majoritatea urilizatorilor de droguri. Periculozitatea lui ºi faptul cã a crescut numãrul utilizatorilor ºi a scãzut vîrsta la care se începe consumul este un semnal important de alrmã. Marijuana se produce din planta numitã Canabis Sativa care a fost cultivatã pentru proprietãþile ei psihoactive cu mai mult de 2000 de ani în urmã. Canabisul conþine mai mult de 400 de substanþe, dar principalul stimulant al creierului ste substanþa THC ( delta 9-tetratahydrocannabinol ). Puterea de acþiune a drogului ete determinatã de concentraþia de THC care variazã în funcþie de mai mulþi factori ca soiul plantei, climat, sol, timpul de recoltare.

Culturile actuale au ajuns sã producã cînepã cu un procent de 4-7 ori mai mare de THC decât aveau culturile din anii ’75, iar concentraþia din haºiº, o rãºinã extrasã din florile plantei, este de 5-10 ori mai mare ca cea din cînepa crudã.   

Cum se utilizeazã ? 
Marijuana, ca ºi alte produse extrase din cannabis, se fumeazã cel mai frecvent sub formã de þigãri, mai rar în pipã. Unii folosesc þigãrile obiºnuite pe care le golesc de tutun ºi le umplu cu marijuana, adãugând uneori ºi alte droguri îi care cresc efectele halucinogene Marijuana se mai administreazã ºi în ceaiuri, sau în ca amestec în prãjituri sau alte dulciuri.   

Cum te afecteazã ?
Marijuana este un halucinogen mediu care are efectele antidepresive ºi dezinhibitoare ca ºi alcoolul. Reacþiile consumatorului sunt înfluienþate puternic de aºteptãrile sale ºi de experienþele trecute, unii care au încercat drogul pentru prima oarã nu au simþit nimic deosebit. Efectele fumatului se resimt în general dupã câteva minute, iar efectul maxim apare cam la 10-30 de minute.
Acestea includ urmãtoarele simptome: uscãciunea gurii ºi a gâtului, accelerarea ritmului cardiac, scad coordonarea ºi echilibrul, prelungeºte timpul de reacþie, ºi diminueazã memoria recentã. Produce o stare de bine, înoþitã de relaxare ºi visare, provocând iluzii consumatorilor mai uºor sugestivi, ºi modificã percepþiile, de aceea este periculos sã se conducã maºina, motocicleta sau bicicleta, sau sã se munceascã cu utilaje ºi maºini în aceastã stare. Dozele mai puternice produc reacþii mai intense, alterînd puternic percepþiile, provoacã crize de paranoia sau halucinaþii.

Efectele de moment ale marijuanei dispar dupã douã sau trei ore, numai cã drogul se acumuleazã în þesuturile grase, THC fiind o substanþã liposolubilã ºi se depoziteazã în ficat, plãmîni, creier, testicule, ºi alte organe. Dupã douã zile de la consumul de Marijuana se mai gãseºte încã în urinã ¼ din cantitate totalã de THC inhalat. Persistã în urinã pînã la trei zile, iar în sînge de la douã la patru sãptãmîni.   

Efectele asupra minþii
Consumul de Marijuana scade capacitatea de a învãþa. Cecetãrile demonstreazã clar cã marijuana scade capacitatea creierului de a acumula ºi memora informaþii. Un studiu efectuat într-un liceu din America în 1995 a demonstrat cã incapacitatea de conccentrare, ºi de analizã ºi sintezã a persistat si la 24 de ore dupã ultima prizã.
Studii mai recente efectuate pe loturi de adulþi care nu sunt consumatori ºi adulþi consumatori de marijuana demonstreazã cã adulþii consumatori au probleme cu memorarea pe termen scurt, atît la matematicã cât ºi la folosira cuvintelor scrise sau vorbite. Rezultatele finale ale studiului aratã clar cã marijuana poate provoca pierderi ireversibile ale capacitãþilor intelectuale. Studii efectuate pe animale au arãtat cã drogul provoacã modificãri ireversibile ale zonelor din creier care sunt responsabile de memorie ºi capacitatea de învãþare. Impactul asupra corpului.
 
Consumatorul cronic de marijuana este expus la rãceli frecvente, pneumonii, bronºite, emfizem pulmonar ºi astmã bronºic, iar cu timpul, datoritã deteriorãrii plãmînilor ºi cãilor respiratorii, creºte riscul de cancer. Acest risc, determinat de substanþele chimice toxice din cannabis, este de 5 ori mai mare la fumãtorii de marijuana decît la fumãtorii de tabac. Acest drog, scade ºi starea de imunitate a organismului, adicã puterea de a lupta cu bolile ºi infecþiile. Marijuana influienþeazã ºi sistemul endocrin, adicã secreþia hormonilor, poate provoca întîrzierea pubertãþii ºi reduce prducerea de spermã la tineri, iar la femei tulburãri de ciclu ºi inhibã ovulaþia. Copii nãscuþi din mame consumatoare de drog au o greutatea ºi dimensiunile mai reduse decât normal, fiind mai predispuºi la îmbolnãviri. Studii recente aratã cã deyvoltarea acestor copii este mai întârziatã.   Marijuana ca medicament
Legislaþia noastrã ca ºi a multor alt þãri din lume, interzice folosirea marijuanei ca medicament. Unii consumatori au afirmat cã acest drog i-a ajutat sã scape de dureri.determinate de cancer, glaucom, sau alte boli, însã interdicþia s-a menþinut pentru cã nu sunt dovezi cã marijuana ar prezenta avantaje faþã de medicamentele folosite acum în acest scop.   

Marijuana ºi adolescenþii
Deºi consumul de marijuana este primejdios la orice vârstã, tinerii sunt mai afectaþi, cãci pentru ei impactul produs asupra învãþãrii este major ºi pentru cã determinã ratarea relaþiilor interpersonale vitale ºi alegerea unui stil de viaþã potrivit pentru dezvoltarea lor ca oameni. Marijuana inhibã maturizarea.
Acest drog este considerat ca ºi alcoolul o ’’poartã de intrare’’ pentru alte droguri ºi mai puternice. Studiile aratã cã studenþii care fumeazã marijuana riscul de a consuma cocainã este de 85 de ori mai mare decît la colegii neconsumatori.
Marijuana este periculoasã pentru tineri nu numai ca poartã de intrare pentru alte droguri ci prin însãþi efectele sale asupra sãnãtãþii fizice ºi psihice. Astfel tinerii sunt mai des victimele accidentelor de automobil produse de impactul marijuani asupra judecãþii ºi simþurilor. Sexul ocazional, determinat de afectarea judecãþii sau a efectului dezinhibitor al marijuanei îi face pe tineri vulnerabili nu numai la posibilitaea de a avea un copil nedorit ºi cu probleme de sãnãtate, dar ºi la riscul unor boli mortale transmise sexual, ca SIDA sau hepatita C.   

Pericolele consumului de Marijuana
•Modificã percepþiile ºi simþurile 
•Scade memoria recntã 
•Pierderea puteriide concentrare ºi d coordonare 
•Influieneazã negativ raþionamentele, judecata 
•Creºte riscul de accidente 
•Pierderea motivaþiei 
•Scade inhibiþiile normale
•Creºte riscul de infecþie HIV, ºi alte boli cu transmisie sexualã 
•Creºte frecvenþa bãtãilor inimii 
•Anxietate, atacuri de panicã, comportament paranoic
•Halucinaþii 
•Afecteazã sistemului respirator, de reproducere ºi imunitar 
•Creºte riscul de cancer 
•Dependenþã psihicã   

Unele semne de avertisment in cazul abuzului de marijuana sunt: 
(1) ochi iritati,
(2) tuse cronicã,
(3) tinutã neingrijitã, 
(4) menstrã neregulatã la femei,
(5) iritabilitate, 
(6) lapsusuri, 
(7) schimbãri recente, vizibile, de personalitate, 
(8) paranoia, suspiciune si ostilitate, 
(9) stãri de trecere de la pasivitate la agresivitate fãrã un motiv clar, 
(10) stare de obosealã si apatie sau de depresie si letargie, 
(11) dificultãti de vorbire, 
(12) schimbarea dietei alimentare, 
(13) scãdere bruscã a realizãrilor scolare, 
(14) posesie a oricãrui drog,
(15) disparitia nejustificatã a unor sume de bani ai familiei, 
(16) acuzarea unor stãri neplãcute in mod frecvent, fãrã gãsirea unor explicatii de ordin medical, 
(17) probleme relationale sau frecvente dispute cu prietenii, 
(18) comportament ascuns, incluzând instrãinarea si retragerea,
(19) permanente discutii despre marijuana sau utilizarea ei